Metelkova

Legat de capitala slovena, cineva facea o comparatie interesanta spunand despre Ljubljana ca ar semana izbitor de bine cu Praga. Cu o singura observatie- sa scoatem din ecuatie multimile galagioase de turisti ce umplu indiferent de anotimp ,,orasul celor o suta de clopotnite”. O fi stiind omul  ce spune…Nu ma pronunt deocamdata pentru foarte seriosul motiv ca inca nu am reusit sa vad Praga. Am avut ocazia asta cu putin timp in urma, la inceputul lui ianuarie,  dar am ales atunci Bratislava. Nici nu as putea sa explic din ce motiv, ascuns pana si mie, 🙂 imi doresc sa vizitez Praga nu oricand, ci primavara. Pur si simplu. In fine, nu despre Praga vreau sa povestesc si nici macar despre impresia de ansamblu pe care mi-a lasat-o Ljubljana. Poate intr-o alta postare, cel mai probabil dupa ce voi reveni aici pentru a doua oara. Oricum, o singura zi petrecuta in Ljubljana  e mult prea putin, chiar daca este vorba despre una dintre cele mai mici capitale europene.

Ljubljana 1

Cam lunga introducerea asta. Sa trecem la subiect zic, iar subiectul este METELKOVA, zona autonoma din inima Ljubljanei, un loc oarecum straniu pentru cei care nimeresc mai mult sau mai putin intamplator in zona respectiva. As numi-o un soi de a doua Christiania. Pentru cei carora numele acesta nu le spune nimic, ei bine, Christiania si-a inceput istoria prin anii ’70 cand un grup de hipioti ocupa ilegal baracile militare abandonate dintr-un cartier din Copenhaga. Asa se face ca, in ultimii 40 de ani, Christiania a functionat ca un stat in stat. Comunitatea aflata aici- artisti boemi, imigranti, oameni ai strazii lipsiti de adapost, si-au gasit in locul acesta refugiul. Isi are propriile reguli dupa care traieste, unele dintre ele  diferite simtitor de legile statului danez. Daca in urma cu ceva ani  patrulele de politie marsaluiau zilnic prin zona, conflictele si arestarile fiind un lucru obisnuit atunci,  astazi  lucrurile par sa se fi schimbat simtitor.Locuitorii Christianei sunt, in general, oameni pasnici care promoveaza toleranta. In locul acesta nu este un secret pentru nimeni faptul ca se consuma si se comercializeaza marijuana, dar cum una dintre regulile comunitatii  interzice consumul drogurilor tari, politia a renuntat oarecum la vigilenta de altadata. Asta spune regula, dar destui turisti dintre cei care au venit aici au fost gasiti apoi avand asupra lor droguri. Si nu era vorba de marijuana. Sincer, stau si ma intreb daca nu cumva la mijloc este vorba despre o strategie de marketing din partea statului danez, lucru explicabil daca stai sa te gandesti ca, intr-un top al atractiilor turistice in Danemarca, Christiania se afla pe locul 4. Anual, aici, vin peste jumatate de milion de turisti si se pare ca numarul creste simtitor pe an ce trece datorita renumelui acestui loc. In fine, Christiania are o istorie interesanta, destul de zbuciumata, daca sunteti interesati de subiect, internetul va ofera destule materiale bine documentate.

Christiania

foto Christiania preluat de aici

Revenind la Metelkova, subiectul acestei postari, ni s-a parut interesant sa o vizitam fie si pentru simplul fapt ca era cu totul altceva decat ceea ce vedem in general prin locurile in care umblam, castele, palate, muzee, monumente ale naturii, s.a.m.d…

Aflata destul de aproape de centrul orasului, in imediata apropiere a garii din Ljubljana, Metelkova uimeste si starneste confuzii printre cei care nu s-au documentat in prealabil cu privire la renumitul cartier.  Obisnuit deja cu atmosfera de calm, cu  ordinea si curatenia desavarsita din capitala slovena, cel neavizat  ramane de-a dreptul debusolat inca de la primul contact vizual cu Metelkova. Pur si simplu ai impresia ca ai nimerit intr-o alta lume. Graffiti, sculpturi, mozaicuri cu subiecte care de care mai stranii, cladiri ce par lasate in paragina, impresia totala de neingrijit, dezordine. Si peste toate uimeste linistea intalnita aici in timpul zilei. Pur si simplu ai impresia ca te afli intr-un loc parasit. Falsa impresie! Cum intunericul se lasa, Metelkova se trezeste la viata si iti arata adevarata ei fata- un mixt inedit de culturi alternative, locul in care se simte cel mai bine spiritul vietii underground.

DSC_1614

DSC_1608

DSC_1611

DSC_1606

DSC_1601

DSC_1604

Spre deosebire de istoria Christianiei care incepe in anii ’70, cea a Metelkovei este de data mai recenta. In 1993, un grup de activisti intre care se aflau numerosi artisti, chiar cateva dintre personalitatile culturale de renume ale Sloveniei, se opune categoric demolarii fostelor cazarmi militare ocupate intre anii 1882-1911 de catre armata austro-ungara.

N-a fost un lucru tocmai usor, au avut loc mai multe ciocniri cu politia locala, dar, in cele din urma, administratia locala a cedat in favoarea celor aproape 200 de protestanti. Astazi, Metelkova este condusa de catre lideri independenti, iar in spatiul pe care il ocupa, aproximativ 12.500 m2,  se afla 7 cladiri unde isi au sediul diverse asociatii, cluburi, galerii de arta.

Dupa mai multe conflicte cu autoritatile slovene, culminand in 2006 cu demolarea unei cladiri, in ultimii ani, lucrurile s-au linistit considerabil. In interiorul Metelkovei nu este tolerat consumul de droguri, iar  liderilor de aici le revine misiunea ca securitatea spatiului sa primeze. Ca si in cazul squatului  danez, Metelkova figureaza de ceva vreme in mai toate prezentarile care promoveaza turismul in Slovenia. Mai mult de atat, citeam de curand un interviu dat de un consilier sloven pe probleme culturale, iar acesta spunea ca, la ora actuala, incontestabil, Metelkova a devenit parte din peisajul cultural al orasului si una dintre atractiile turistice des cautate. Activistii de aici sunt sustinuti de catre stat functionand ca un soi de minister al culturii autonom care se ocupa de proiectele respinse de autoritati. Practic, mai tot ce inseamna proiect cultural cu oarecare iz de underground este directionat spre Metelkova. In fine, mi-a placut sinceritatea acelui oficial care afirma franc : ,,-Ceea ce se petrece acolo nu este întotdeauna sută la sută legal, dar preferăm sa nu insistăm asupra legalității absolute în acest caz”. 🙂

Ar fi multe de spus despre activitatea culturala de aici, despre tot felul de festivaluri, concerte, proiectii de filme, ateliere de lucru, activitati de restaurare, expozitii, mai toate avand la baza exprimarea unor idei cu care multa lume nu este tocmai familiarizata, idei care tin mai mult de sfera bizarului, a neobisnuitului. Daca subiectul va intereseaza, gasiti pe site-ul lor,  http://www.metelkovamesto.org/, programul activitatilor, aflati despre galeriile de arta, concerte, despre cluburile de aici.

DSC_1613

DSC_1632

Metelkova 7

DSC_1637

Metelkova 9

DSC_1617

Pulsul adevarat al unuia dintre cele mai vestite squaturi din Europa, incontestabil, cel mai bine se simte noaptea. De joi pana duminica, cu putin inainte de miezul noptii, Metelkova se trezeste la viata. Artisti, vizitatori curiosi, persoane mai mult sau mai putin boeme, oameni ai strazii umplu pana la refuz acest spatiu. Despre viata de noapte a Metelkovei, recunosc, vorbesc doar din cele citite, asa cum nu am habar nici despre cum arata in interior cluburile, galeriile de arta, barurile de aici. Fireste, calatorind cu un copil, nu ne-am gandit nici o clipa sa petrecem cateva ore din noapte aici. Noi  am vizitat Metelkova intr-o dupa-amiaza de duminica, cand nu am intalnit aproape tipenie de om aici.  Peste tot era inchis, liniste deplina in jur. Daca in Christiania este interzis cu desavarsire sa faci poze, iar daca totusi incalci regula asta, s-ar putea sa nu-ti fie prea bine, aici, in Metelkova, am facut  zeci de fotografii fara ca nimeni sa ne spuna ceva, fara sa fi vazut vreun indicator care sa interzica asta. Si, la drept vorbind, nici nu ar fi avut cine. Cred ca am vazut doar doi barbati, sigur oameni de-ai locului, care motaiau plictisiti in fata unei rulote viu colorate. In privinta vizitatorilor, noi trei eram singurii si asa am ramas pana in momentul in care am parasit Metelkova.  Probabil datorita faptului ca sunt atat de scumpi la vedere in timpul zilei, copilul meu i-a categorisit imediat pe oamenii de aici ca fiind…,,zombie”.  🙂 In conceptia Marei, zombii sunt acei oameni care se ascund de lumina. Chiar nu stiu in ce imprejurare a auzit ea despre zombi (sigur nu de la mine), dar mi s-a parut haioasa  forma sub care a retinut cuvantul , ,,zombie”, si asa le-a ramas numele. 🙂

DSC_1612Metelkova 1.3

Metelkova 1.2

Metelkova 1.3

Metelkova 1.4

Metelkova 1.4

Metelkova 1.5

In eventualitatea in care ajungeti in Metelkova  si va tenteaza o experienta mai putin obisnuita, ati putea sa va cazati la Celica, un hostel amenajat in… fosta inchisoare a vechii cazarme austro-ungare. Pe noi nu ne-a tentat o asemenea extravaganta, gandul de a sta intr-o fosta celula cu zabrele la ferestre si usi, sincer, nu  ma atrage al naibii de tare. Poate, cu ani in urma, ar fi avut alta rezonanta experienta asta, acum, nu prea. In fine, ca veni vorba de ani, hostelul amintit a fost amenajat prin 2003, o echipa de 80 de artisti sloveni si straini lucrand pentru cel ce avea sa devina unul dintre hostelurile de renume international. Detalii despre conditiile de cazare, preturi si tot ce va intereseaza gasiti pe site-ul lor, http://www.hostelcelica.com/,  din aceeasi sursa provin si pozele cu imagini din interiorul hostelului.

hostel celica

Hostel 2

Hostel Celica 3

Hostel Celica 4

Hostel Celica 5

Hostel Celica 6

Undeva, pe seara, am parasit Metelkova…In urma, aceeasi liniste, aceeasi senzatie de loc abandonat. ,,-Bine ca nu i-am trezit pe ,,zombie”, mai bine sa doarma, cred ca sunt obositi rau, saracii zombie…”, concluzioneaza fiica-mea ganditoare. Ne indreptam spre centrul Ljubljanei gatit cochet pentru sarbatorile de iarna ce urmau sa vina. In urma lasam o lume altfel, complet diferita de restul orasului, Metelkova…

Mara

Iarna grea in Croatia…

Vorbesc cu mama in seara asta la telefon… Asa cum se intampla in fiecare sambata seara in ultimii aproape doi ani, rastimpul scurs de cand am plecat din tara. Exceptiile nu au ce cauta aici. Clar! Dintr-un motiv foarte serios- daca s-ar intampla sa nu sun, mama si-ar face un milion de griji, si-ar  imagina fel si fel de scenarii care de care mai scary…Pe de alta parte si reciproca e valabila, aflu ca ei sunt bine si asta pentru mine e cea mai minunata veste pe care pot s-o primesc de la parintii mei ramasi in tara.

In fine, imi zice mama : ,,-Sper ca nu ati plecat iar de acasa…” In paranteza fie spus, noi nu prea obisnuim sa stam acasa in weekend. De cand suntem in Croatia,  as putea numara pe degetele de la o mana de cate ori am hotarat sa ramanem acasa. Umblam… sa ne ajunga…

,,-Pai, nu, nu prea suntem…Dar stai linistita, nu suntem departe de casa, ceva mai putin de 200 de km,stii, nici macar nu am plecat din Croatia de data asta.” Da, se stie, distanta e o notiune atat de relativa. Pentru noi 200 de km inseamna atat de putin, pentru mama, in conditii de iarna, cand este vorba de copiii ei plecati la drum, deja e vorba  aici de distanta Pamant-Luna, cel putin. O simt pe maica-mea frematand la telefon…  ,,- Nu se poate, da’  voi nu urmariti stirile? Am aflat eu din Romania despre cat de grea e iarna in Croatia si voua nu va este teama sa calatoriti cu masina pe o asa vreme?” Mi-a trebuit ceva vreme ca sa o conving ca totul este cat se poate de bine. E adevarat, in seara trecuta, dupa doar cativa km parcursi, s-a dezlantuit atat de puternic vantul Bora, incat ajunsesem sa ma intreb daca nu cumva e posibil sa reeditam situatia din ,,Vrajitorul din Oz”.  🙂  Norocul nostru  ca avem masina puternica si echipata cu tot ce-i trebuie pentru iarna, altfel nu stiu… Fireste, nu i-am spus mamei despre Bora, despre zapada spulberata de nu vedeai la cativa metri in fata, despre temerile mele de atunci. La ce bun o grija in plus? Nu, nu suntem niste persoane inconstiente, daca si in orasul in care locuim lucrurile ar fi stat asemenea, cu siguranta nu am fi pornit la drum. Imaginati-va, plecati de acasa unde nu e pudra de zapada, vantul sufla un pic mai tare, dar nici vorba de uragan dezlantuit si…dupa nici jumatate de ora, lucrurile se schimba complet. In sfarsit, am ajuns cu bine si asta e tot ce conteaza.

De fapt, lucrul cel mai important pe care am vrut sa-l spun cu postarea asta este ca nu exista comparatie intre Romania si Croatia atunci cand este vorba despre atitudinea celor responsabili atunci cand la mijloc sunt  siguranta si confortul oamenilor. Sa va povestesc despre cum am ajuns cu 13 ore intarziere la Tecuci? Asta in conditiile in care trenul accelerat, pe ruta Constanta-Tecuci,nu ar trebui sa faca mai mult de 6 ore.Se intampla prin 2002, cred. Nu ca s-ar fi schimbat intre timp lucrurile. Si era iarna, si era un frig cumplit in vagoane, si personalul de serviciu care privea siderat pe cei care indrazneau sa intrebe ceva : ,,-Cum adica, dom’le, e iarna, asa-i iarna. De unde sa stiu eu cand ajunge trenu’ in gara voastra? Doar iarna nu-i ca vara.” Atunci mi-am jurat ca in viata mea nu mai plec iarna la drum. Nu cu stimabilii de la SNCFR. Si chiar m-am tinut de cuvant.

N-am sa plictisesc cu detalii despre cum stiu oamenii astia sa-si faca datoria, despre cum abia se asterne o bruma de zapada si utilajele speciale isi fac imediat aparitia pe strada. Doar atasez o poza facuta chiar astazi in Novi Vinodolski, cam la 40 km distanta de orasul in care locuim noi (nu-mi apartine, am luat-o de pe unul din site-urile de stiri in limba croata). Si, nu , nu fac parte dintre acei oameni care, abia plecati din tara, incep sa blameze tot ce se intampla acolo. Doar ca aici ma simt cu mult mai in siguranta decat in propria mea tara. Din multe puncte de vedere. Si cel mai important pentru mine este faptul ca imi stiu copilul in siguranta. Si nu e putin lucru…Si e paradoxal pentru ca lucrul acesta ma face fericita si, intr-un fel, uneori, simt o oarecare tristete pentru ca lucrurile stau asa. Pentru ca am ajuns sa ma simt al naibii de bine intr-o tara care nu este a mea si nu va fi cu adevarat niciodata a mea, desi mi-e draga rau de tot. Iar asta parca nu mai e asa de vesel. As fi tare ipocrita daca as spune ca ma simt vinovata pentru ca imi este cu mult mai bine in alta parte decat in tara mea, pentru ca aici mi-am regasit un echilibru dupa care tanjisem ani in sir inainte sa plec. Nu, nu simt nici cea mai mica urma de vinovatie, iar falsul patriotism mi-a repugnat dintotdeauna.  Doar ca atat timp cat se intampla sa fii plecat luni bune, ani in sir chiar, ajungi inevitabil sa faci niste comparatii. Iar atunci cand comparatiile sunt net in defavoarea propriei tari, parca te cam incearca uneori niste pareri de rau. Ca ar fi putut sa-ti fie la fel de bine si in propria tara, ca ar fi meritat si cei dragi tie ramasi acolo sa le fie la fel de bine. Si dintr-un milion de motive asta nu se intampla si in tara ta. Esti departe, dar totusi, din cand in cand, se intampla sa ai asemenea ganduri. Si nu e tocmai placut. Atat.

Iarna Croatia

foto- Astazi in Novi Vinodolski

Ok, ca sa inchei intr-o nota mai vesela, astazi a fost o zi minunata in zona Zagorje, aici unde suntem noi acum, am vazut locuri minunate, oameni amabili si frumosi, soare a fost din belsug, s-a potolit si Bora iar peisajul arata feeric…Ma bucur tare ca ieri seara nu am facut cale intoarsa  speriata fiind de vremea cumplita. He, he , pe aici, uneori, iarna chiar e ca vara. 🙂

DSC_4851

Krapinski Toplice, oraselul croat  vazut  in dimineata asta pe fereastra.MINUNAT !

In ultima vreme…

N-am mai dat de ceva vreme pe aici…sa tot fie mai bine de 9 luni.  Vorba copilei mele ,,-Unde se duce timpul cand…se duce?” Ok,  n-am de gand sa filosofez pe marginea trecerii timpului, un lucru insa e sigur in ceea ce ma priveste- in cazul in care intentionez sa mai ,,resuscitez” blogul acesta- neaparat trebuie sa schimb tactica. Tot respectul pentru cei care sunt in stare sa vina cu date exacte, bogatie de amanunte, muuulte impresii de calatorie atunci cand luni bune, poate chiar ani, au trecut la mijloc. Mie una nu prea imi reuseste figura asta. De fapt, sincera sa fiu, nici nu prea m-am straduit in aceasta privinta . Fireste, exista locuri care ne raman in suflet pentru totdeauna, dar nu se compara  rememorarea dupa o vreme indelungata cu placerea de a scrie ,,la cald”. Cel putin in cazul meu…Probabil ca mi se trage din perioada in care eram reporter pe eveniment si timpul relatarii trebuia sa fie doar prezentul. In fine… au trecut aproape 3 anotimpuri in care am umblat mult, am vazut locuri minunate, oameni frumosi, amintiri minunate cu duiumul. Nu stiu daca o sa imi gasesc ragazul de a scrie  despre fiecare in parte. Deocamdata doar cateva dintre lucrurile care mi-au ramas in suflet si in gand pentru ca fiecare are ceva anume… Prin urmare…

…intr-un top al miilor de fotografii facute in rastimpul amintit, cea mai draga fotografie mie este cea de mai jos. Bucuria copilului meu in fata unui vis implinit este de neegalat pentru mine.

mara delfin

Dolphin Bay(Dubai), locul in care m-am bucurat ca un copil de apropierea minunatilor delfini. Am dansat, ne-am pupat, am facut poze impreuna, i-am mangaiat, ne-am jucat cu ei. Adorabile fiinte!

mara delfin 2

Si tot la categoria ,,superlative” ar mai fi cate ceva :

…am fost (de doua ori chiar) 🙂 in cel mai mic oras din lume, Hum.

HUM 1

HUM 2

… ne-am plimbat pe cea mai ingusta strada pe care am intalnit-o pana acum(43 cm).Se afla pe insula Krk, in orasul Vrbnik.

str 2

Vrbnik 3

…am urcat in cea mai inalta cladire din lume, Burj Khalifa.

Burj Khalifa

Si ca veni vorba de Dubai, nu am ratat nici cel mai mare mall din lume, Dubai Mall. Numai ca ni s-a parut cu mult mai interesant sa petrecem timpul admirand minunatia numita ,,Dubai Aquarium and Discovery Centre”  decat sa haladuim prin cele peste 1200 de magazine. S-a dovedit a fi o alegere foarte buna.

Dubai Mall 1

Dubai, acvariu

…in Maribor, pitorescul oras sloven, am intalnit cel mai vechi butuc de vita de vie din lume, lucru confirmat si de Cartea Recordurilor.

DSC_0104

…cele mai minunate apusuri de soare le-am admirat pe insula Santorini.

Oamenii acestia (si nu sunt toti, doar atat cat am reusit eu sa prind in foto) au venit special in Oia pentru a vedea un minunat apus de soare. Si asta se intampla seara de seara, vara,  in micul oras grecesc Oia .

Oia

Fira 2

Fira, Santorini

Santorini 1

Pe Marea Egee…

Locurile care spun povesti de demult, locurile incarcate de istorie sunt preferatele nostre, iar Istria ne-a oferit in ultimul  multe asemenea locuri. Istria si nu numai.

DVIGRAD 1

Despre Dvigrad(Istria) se pot spune multe lucruri interesante, poate intr-o postare viitoare, voi povesti mai pe indelete.

Monkodonja

Monkodonja (Croatia), unul dintre cele mai valoroase si interesante site-uri arheologice din Europa ce prezinta urme foarte bine conservate datand din epoca bronzului.

DSC_0150

Urme impresionante ale orasului antic Salona (Croatia)

Pula

Pula cu vestitul sau amfiteatru roman si nu numai, un oras de neratat in cazul in care vizitati Croatia.

Split

Palatul lui Diocletian, Split

Porec

Porec(Croatia)

DSC01518

Labin pare ca respira istorie la fiecare pas. Este orasul istrian cu cele mai multe palate construite in stilul baroc.

DSC_0090

Castelul medieval din Momjan (Istria)

Senj

Nehaj (Senj, cel mai vechi oras de pe coasta Adriaticii de sus), fortareata niciodata cucerita cu ale sale povesti despre piratii uskoci.

Buje

Buje, micul oras medieval din nord-vestul Istriei  in care ai puternica impresia ca te-ai intors in timp…

Niska

Niska, un sat aflat pe insula Cres, parasit cu multi ani in urma. Personal, ma fascineaza asemenea locuri. Ar fi multe de spus si despre asta, despre satele croate abandonate cu mai multi sau mai putin ani in urma.Deocamdata doar doua poze, lista este destul de lunga. 🙂

Bencici

Bencici, un alt sat parasit,  aflat in mijlocul unei paduri in Istria. Este imposibil de ajuns cu masina aici, ocazie cu care am aflat o data in plus cat de bine este uneori sa lasi deoparte confortul oferit de vehiculul din dotare si sa te bucuri de plimbarile lungi in natura.

Lubenice

Lubenice, orasul fort de pe insula Cres. Vechi de peste 4000 de ani, actualmente mai are doar in jur de 40 de locuitori.

Manastirea Sf. Dionisios 1

Manastirea Sfantului Dionysios, Grecia

DSC_0256

Portovenere, Italia

Acropole

Acropole, insorita Grecie

Podul Roman din Intragna

Podul Roman din Intragna a fost motivul principal care m-a determinat sa aleg Elvetia ca destinatie de vacanta. Am vazut intamplator o imagine cu acest pod si am stiut ca trebuie neaparat sa ajung aici. Si am ajuns. 🙂

pod 4

Ostrozac

Castelul Ostrozac, undeva in partea de nord-vest a unei tari in care intentionez sa ma reintorc anul acesta. Pentru ca m-a fermecat de-a binelea inca de la prima intalnire, Bosnia si Hertegovina.

DSC_0273

Veliko Tarnovo, atat de mult verde si cu o arhitectura unica, fara indoiala a fost una dintre cele mai frumoase surprize pe care mi le-a oferit Bulgaria

Castelul Dunajec, Niedzicy

Dunajec, un castel de care se leaga multe legende(inclusiv faptul ca ar fi bantuit). De prin 1300 este de gasit intr-un loc de vis, pe malul lacului Czorsztyn , fiind considerat unul dintre cele mai pitoresti castele din Polonia.

Castelul Devin

Castelul Devin. Aflat intr-un loc strategic, la confluenta Dunarii cu Moravia, castelul acesta are o istorie interesanta care chiar merita o postare  avandu-l ca subiect principal. In cazul in care ajungeti in Bratislava si sunteti atrasi de asemenea locuri, ar fi bine sa parcurgeti cei cativa km care despart capitala slovaca de vestitul castel.

Locuri pline de culoare, o adevarata incantare vizuala...

Rovinj

Rovinj, Croatia

Vodjnjan 2

Street Art in Vodnjan, Croatia

Carnaval Rijeka

Rijeka in carnaval...tot Croatia

Buzet

Buzet, Croatia

Vrsar

Vrsar, oraselul croat cu o atmosfera aparte, de vacanta, de relaxare…

Mali Losinj

Mali Losinj, in limba croata ,,malo selo” se traduce ,,sat mic”. Dat fiind ca se afla in partea estica a insulei Losinj, se bucura de zile insorite mai tot timpul anului. Cladiri viu colorate, multi maslini, portocali, lamai, mandarini si muuulte flori, atat de multe flori…

Omis

Omis este orasul croat aflat cam la 25 km distanta de mult mai cunoscutul Split. Este unul din locurile in care imi doresc sa ma reintorc anul acesta. Culoarea raului Cetina , pur si simplu – MI-NU-NA-TA.

Bergamo

Desi a plouat infernal in tot timpul in care am colindat prin Bergamo, mi-a ramas in amintire ca fiind unul dintre cele mai frumoase orase italiene.

Verona

Verona...

Vernazza 1

Vernazza… unul dintre satele care alcatuiesc Cinque Terre , voi scrie candva despre el si prevad ca va fi destul de greu…Pentru simplul fapt ca e unul dintre acele locuri pentru care simti ca nu-ti ajung cuvintele… Atat de multa culoare, atat de multa frumusete…

vernazza

Tot Vernazza

Corniglia 1

Corniglia , Cinque Terre

Manarola

Manarola, Cinque Terre

Riomaggiore

Riomaggiore, Cinque Terre

DSC_0955

O particica din minunatul Portofino...

DSC_0564

Tot Portofino, Italia

Pyrgos

Pyrgos, Santorini

Experiente deosebite si locuri de neuitat in care m-as intoarce cu drag oricand:

Plomin

Plomin, oraselul croat invadat de campanule

Kotli

Pun pariu ca nu ati auzit de Kotli 🙂 Mi-a placut mult…Vechile mori de apa, satul aproape parasit, linistea din jur, culoarea raului Mirna, toate fac din mica asezare istriana un loc in care te intorci mereu cu drag.

Groznian

Groznjan, Istria, i  se mai spune si ,,Orasul Artistilor” si ar fi tare multe de spus despre el. Eu am sa spun deocamdata doar atat : ,, Sunt indragostita iremediabil de Groznjan !!!”

DSC_0640

Bale, se zice ca aici ar fi locuit o vreme nimeni altul decat vestitul Casanova. 🙂 Cu sau fara faima de mare cuceritor a lui Casanova, Bale, mica asezare istriana, ramane un loc absolut fermecator.

DSC09924

Motovun este considerat cel mai frumos oras medieval din Istria. Pe langa  istoria sa foarte interesanta,  Motovun este renumit si datorita vinurilor sale si pentru mancarurile cu trufe ce pot fi servite aici.

DSC00212

Oprtalj , un alt pitoresc orasel medieval din nordul Istriei. Isi disputa intaietatea cu Motovun atunci cand vine vorba de … trufe. Mai mult de atat, la inceputul lui octombrie, de ani buni, aici are loc ,, Festivalul Trufelor”  🙂

Vodnjan

Vodnjan. Daca se intampla sa ajungeti in vestitul oras Pula (aflat la doar 10 km distanta de Vodnjan),  zic eu ca ar fi interesant de vizitat si acest loc ce si-a conservat atat de bine aspectul medieval, un incantator amestec de stiluri – gotic, renascentist venetian si baroc.

DSC_0309

Insula Pag, lipsita de vegetatie, vant puternic incat abia te tii pe picioare, dar peisajul oferit este de neuitat .

Cres

Cres, orasul croat de pe insula avand acelasi nume

Ljubljana pod

Ljubljana

Most na Soci, Slovenia

Most na Soci, Slovenia, un peisaj de poveste…

DSC_0057

Zelenci (Slovenia), locul in care izvoraste Sava, raul cu o culoare de-a dreptul ireala

DSC_0282

Strmec na Predelo, Slovenia, linistea din varful muntelui, la peste 2000 de m, panorama ce se ofera vederii de la aceasta altitudine, de neuitat…Slovenia e o tara tare frumoasa !

Cheile Vintgar

Cheile Vintgar, Slovenia

Javorka

Javorka (Slovenia)biserica inaltata de soldati ai armatei austro-ungare in memoria camarazilor cazuti in Primul Razboi Mondial.

HALLSTATT

Hallstatt, Austria, pur si simplu de vis …

National Park Una

Parcul National Una. V-am spus deja ca-mi place rau de tot Bosnia si Herzegovina, nu ? 🙂

Fira, Mara

Fira, Santorini, un minunat vis de vara colorat in mult albastru si alb…

Olimp 1

...drumul spre varful muntelui Olimp. In mod normal, oricine poate ajunge relativ usor in locul amintit.Da, dar cu conditia sa  porneasca pe traseul special amenajat in acest scop. Intamplarea a facut ca noi sa pornim pe un cu totul alt drum…Si acesta ducea la aceeasi destinatie, dar…ce  serpentine, ce emotii!

Olimp 2

Pe unde haladuiau candva zeii din Olimp 🙂

Monterosso del Mare

Monterosso al Mare, bella Italia …

Gardaland 1

Gardaland- este considerat a fi cel mai mare parc de distractii din Italia, dupa parerea mea cu nimic mai prejos decat arhicunoscutul Disneyland

Bormio

Bormio. Am venit aici atrasi de faima apelor termale . Recunosc, nu ne-au dezamagit, dar zilele in pitorescul oras din zona Lombardiei mi-au ramas vii in memorie datorita bucuriei primei zapezi din aceasta iarna. Prima zapada la mijloc de octombrie…  🙂

livigno 1

Livigno, oraselul italian aflat in Alpi, tot in mijlocul lui octombrie. 🙂

Bratislava

Bratislava

desert

Desert Safari, Dubai, dupa goana nebuna a masinilor printre dune, placerea mersului desculta pe nisipul acela atat de fin este de nedescris

Fuzine

Fuzine, Croatia, atat de minunata toamna…

Graz

Graz, al doilea oras ca marime din Austria, a fost declarat Capitala Culturala Europeana in 2003. Multe de vazut, multe de admirat. Va povestesc intr-o postare viitoare.

Salzburg

Salzburgul vazut de pe zidurile castelului Hohensalzburg

DSC_4092

Cracovia… Noul an, 2014, ne-a gasit in Polonia, o tara interesanta care merita vizitata si explorata pe indelete.

Budapesta

Budapesta, in miez de vara, cateva minute petrecute in Icebar reusesc sa te racoreasca de-a binelea. Am reeditat experienta si in decembrie anul acesta cand am vizitat pentru a doua oara Budapesta. Nu a mai avut acelasi haz.

Viena

Viena, parca tacamul nu e intreg daca nu incluzi in meniu si o plimbare cu caleasca. 🙂

Din dor de vara …

atlantis

Aquaventure Waterpark, Dubai. Ar fi fost minunat, ar fi fost perfect daca nu ar fi plouat in ziua respectiva. In Dubai, ploua cam de 3-4 ori pe an. In ziua aleasa de noi pentru distractia la Aquaventure a plouat si pentru ca tacamul sa fie complet au fost si nesteptat de putine grade pentru perioada aceea. Una peste alta, nu a fost chiar asa de rau pentru noi, in schimb, am vazut salvamari tremurand de-a binelea. 🙂

Wild Wadi

Wild Wadi, Jumeirah, Dubai, celebrul parc acvatic de talie mondiala ne-a oferit cam tot ce ne-am dorit. Organizare impecabila, securitate maxima in zona pentru copii, senzatii tari pentru adulti (chiar mult prea tari pentru subsemnata). 🙂

DSC_0589

Moneglia, cam la 50 km distanta de Genova, un orasel linistit in care muntele se intalneste cu marea. Minunat…

DSC_0860

Vela Plaza, probabil una dintre cele mai frumoase plaje din Croatia. O gasiti in oraselul Baska aflat pe insula Krk.

DSC_0903

Albastrul Marii Adriatice in Baska, parca mai frumos decat in orice alt loc vizitat de noi in Croatia.

DSC_0412

Zlatni Zalaz, pe insula Rab, am ajuns aici dintr-o intamplare, e o poveste mai lunga, altul era atunci  locul vizat de noi. Dar, trecand peste respectivul incident, intr-o Croatie sufocata de valurile de turisti, plaja pustie cu linistea atat de ravnita au fost o adevarata binecuvantare pentru noi.

DSC_0074

Fish picnic 🙂 Daca sunteti amatori de asa ceva, ramane doar sa veniti vara in Croatia si gasiti nenumarate asemenea ocazii. Va bucurati de mare, de soare si de o masa cu peste cum numai croatii stiu sa gateasca. Apropo, ador bucataria croata cand vine vorba de gatitul pestelui ! 🙂

Rab

Spre insula Rab…

Insula Pag

Nu imi mai amintesc numele satului de pe insula Pag . Dar mi-a ramas perfect in memorie casuta alba si cocheta in care am stat(foto), placerea de a cobori dimineata scarile acelea de piatra pentru a savura cafeaua pe plaja , linistea si  apusurile senzationale de pe insula.

Insula Pag 2

Si bucatica de plaja ce ne revenea noua ca oaspeti ai casei

Zadar

Zadar, Croatia

2 Mai

Ei da, poza asta face oarecum nota discordanta cu restul daca e sa avem in vedere multimea imensa de alge, peturi si tot felul de alte gunoaie aruncate pe plaja. Pai, din pacate, nu e asa de greu de ghicit unde ne aflam, pe plaja din 2 Mai. Copilul meu, spirit intreprinzator, s-a si pus pe treaba. 🙂 In fine, noua ne e draga oricum… Pentru ca e marea noastra de acasa si de ea ne leaga atatea amintiri frumoase.

Kamari

Black Beach, Kamari, Santorini

Perissa

Perissa, Santorini

Read Beach Akrotiri

Red Beach, Santorini

Imerovigli 2

Imerovigli

Calatorii minunate s-aveti oriunde v-ati indrepta….