From Bosnia and Herzegovina, with love…

Îmi aduc aminte şi astăzi perplexitatea absolută ivită pe faţa bosniacului în momentul în care l-am  întrebat de unde am putea să cumpărăm o sticlă cu apă. Nu a înţeles omul cuvântul ,,water”(tare greu cu engleza în B&H), dar noroc cu bruma de croată pe care o cunoşteam şi noi: ,,-Želim kupiti vodu”(vrem să cumpărăm apă). ,,-Voda?! Voda je svuda”(apă este peste tot) ne răspunde el arătând cu gesturi largi spre râul care curgea la câţiva paşi de noi. Chiar aşa, ne aflam într-un loc împânzit de apele incredibil de curate ale râurilor Una, Unac şi Krka, iar noi risipim banii pe apa îmbuteliată. ,,-Ce ţi-e şi cu turiştii ăştia…Mari fraieri!” Sunt absolut convinsă că aşa şi-a spus în mintea lui paznicul bosniac pe care l-am găsit la intrarea în Parcul Naţional Una. Nu mai ştiu cum l-am făcut să înţeleagă că ne-am dori să cumpărăm un magnet(de câţiva ani încoace, am pasiunea asta legată de colecţionarea de magneţi). Răspunsul a fost scurt şi pe înţelesul nostru: ,,Ne magneti! Ne suveniri! Prin urmare…pofta-n cui şi cu asta. Aşa se face că din prima călătorie în Bosnia&Herţegovina n-am reuşit să aduc nimic în bagaje care să-mi amintească de zona asta, un suvenir cât de mic acolo. Nu magneţi, nu ilustrate, doar câteva pliante primite la intrarea în Parcul Naţional Una. Mi-am luat revanşa peste câteva luni când am ajuns în Sarajevo şi apoi in Mostar.

Uite aşa arată singurul loc în care se vindea câte ceva pentru turiştii amatori de suveniruri. 🙂

Chiar mi-a plăcut ineditul loc ales pentru ,,shop”, dar, din păcate, chiar nu am avut ce alege de acolo.

Codri adânci (cam 60 de km), revărsaţi bogat pe coastele munţilor Plješevica, separă Lacurile Plitvice( se ştie, una dintre destinaţiile turistice de top ale Croaţiei) de Una, parcul naţional aflat în extremitatea vestică a Bosniei&Hertegovinei. Fără îndoială, natura a fost extrem de darnică atât în partea croată cât şi în cea bosniacă, dar diferenţele între cele două sunt evidente încă de la începutul călătoriei de-a lungul celor peste 200 de km cât cuprinde Parcul Naţional Una. Aş spune că Una poartă adânc în sine specificul ţării în care se află. Poate că mai sunt lucruri de gândit, de făcut, bani de investit, dar viaţa pulsează adânc în tot locul, un soi de bucurie, de energie pură te încarcă odată ajuns in locurile acestea. N-aş vrea să fiu înţeleasă greşit făcând această comparaţie. Mi-e drag rău de tot Plitvice şi mi-e dor să mă reîntorc acolo, dar privindu-le acum retrospectiv, îmi dau seama că ţinutul bosniac nu înseamnă doar frumuseţe decorativă şi admiraţie până la muţenie în faţă minunilor naturii. Înseamnă mai mult de atât, înseamnă implicare, acţiune, adrenalină, emoţii intense, dacă asta îţi doreşti. Totul ţine de alegerea călătorului. Poţi opta pentru o plimbare liniştită urmând punţile de lemn ce străbat parcul(întocmai că la Plitvice) sau te poţi avânta în tot soiul de aventuri cu diverse grade de dificultate- rafting, kaiac-canoe, scuba diving, bungee jumping de pe podurile din Bihać şi Bosanska Krupa, ciclism, partide organizate de pescuit. Mi s-a părut oarecum amuzant să văd că multe dintre prezentările ce îşi propun să aducă turişti în zona Plitvice menţionează ca puncte de atracţie şi amintitele activităţi de găsit nu pe teritoriul croat, ci în Una, parcul naţional aparţinând vecinilor bosnieci. 🙂

Legenda spune că numele Una are rădăcini adânci în vremuri demult apuse. Când armata romană a ajuns şi în partea asta de lume, unul dintre soldaţi a fost atât de fermecat de frumuseţea peisajului încât a exclamat admirativ ,,-Una, una, una!”, un superlativ absolut pentru ,,unică”, ,,inegalabilă”. Şi aşa i-a rămas numele. Că o fi sau n-o fi un sâmbure de adevăr în legenda asta, cine poate şti, dar de un lucru sunt sigură. Pentru mine, întâlnirea cu Una a fost love at first sight. Nici n-aş fi în stare să fac acum un top al minunăţiilor care m-au fermecat aici, dar pentru că trebuie să încep cu ceva totuşi, aş începe cu spectacolul oferit de Una, Unac şi Krka, cele trei râuri care îşi dau întâlnire aici, în vestul Bosniei.
Fără îndoială, actorul principal este Una, râul care izvorăşte din Donja Suvaja, un sătuc croat aflat la poalele munţilor Čemernica , în zona Zadar-Knin. Străbate în unde repezi o bună parte din nord-vestul ţării bosniecilor pentru că apoi să se întoarcă tot pe pământ croat ca afluent al unei alte ape de poveste, râul Sava. Imaginaţi-va un râu de munte cu apă incredibil de limpede care îşi tot schimbă culoarea în nesfârşite nuanţe de verde, albastru, turcoaz. Dar nicăieri Una nu oferă un spectacol mai minunat ca în zona parcului ce îi poartă numele. Aici, Una se întrece pe sine revărsându-se în cascade mai mult sau mai puţin spectaculoase, Ripać, Dvoslap, Troslap, Martin Brod, Štrbački Buk. Ultimele două sunt, de departe, cele mai admirate, cele mai vizitate puncte de interes turistic din cuprinsul Parcului Naţional Una.

Punţile din lemn te conduc pe firul râului Una care, din loc în loc, îşi învolburează apele în cascade alunecând de-a lungul pereţilor abrupţi săpaţi în travertin alb. Štrbački Buk se distinge în lanţul acesta prin înălţime(24m) şi prin vuietul asurzitor al apelor în cădere. Este locul preferat de către amatorii de rafting dornici de senzaţii ţări. Apropo de asta…există mai multe trasee de rafting, dar cel mai căutat de către amatorii de senzaţii tari este cel cuprins între cascada Štrbački Buk şi satul Lohova. Un traseu nu tocmai pentru cei nedeprinşi cu sportul acesta, cam 17 km presăraţi cu tot felul de praguri înalte, vârtejuri, curbe neaşteptate.

Unul dintre cele mai pitoreşti sate din cuprinsul Parcului Naţional Una este Martin Brod, aflat cam la 30 de km distanţă de Štrbački Buk, chiar în locul în care apele Unei întâlnesc pe cele ale râului Unac. Pământul bosniac este unul mustind de legende şi mituri, iar locul acesta minunat nu putea să nu aibă o legendă doar a lui. Se spune că satul aflat la ieşirea din canioanele Una şi Unac poartă numele unei fete frumoase , Marta, îndrăgostită până peste cap de un soldat din legiunea romană, prin urmare o dragoste absolut interzisă în acele vremuri. Cum-necum, fata făcea tot posibilul pentru a-şi revedea iubitul aflat pe celălalt mal al râului, asta până când un curent puternic de apă va trage în adâncurile sale barca în care se afla Marta. Brod în limba sârbo-croată înseamnă barcă, Martin Brod traducându-se ,, barca Martei”. Hei, nu va chinuiţi să înţelegeţi cum stau lucrurile cu formele de genitiv-dativ ale substantivelor proprii feminine în limba sârbo-croată. M-am chinuit şi eu vreo doi ani de zile, răstimpul petrecut în Croaţia, şi tot nu le-am dat de capăt. 🙂

Las la o parte consideraţiile de ordin lingvistic pentru a face loc imaginilor cu locuri minunate întâlnite la Martin Brod. În top, fireşte, bijuteria acestei zone- cea mai înalta cascadă(54 m) din zona parcului Una.

The natural washing machine! Cu 7 viteze chiar şi nici nu are nevoie de detergent 🙂

Pe repede înainte, dintr-o lista destul de lungă, iată locurile care, zic eu, chiar merită văzute aici, în zona Parcului Naţional Una, dar şi în împrejurimi:

Fortăreaţa Ostrovica peste zidurile căreia au trecut mai bine de 6 secole. Mai multe despre Ostrovica, legenda frumoasă şi tristă despre castelul din Kulen Vakuf am scris aici.

Minunata panoramă a oraşului Kulen Vakuf chiar din locul în care se află Ostrovica.

Rămăşiţele unui alt oraş medieval, Havala, astăzi complet părăsit, potopit de mult verde şi multă linişte…

Ruinele unor moschei şi clădiri construite în perioada dominaţiei otomane în oraşul medieval Orašac. Din păcate, accesul este destul de dificil din cauza construirii în vârful unui deal foarte abrupt. La poalele acestui deal, se află satul care astăzi îi poartă numele.

La câţiva km depărtare de Cazin, un alt loc încărcat de istorie, foarte aproape de graniţa cu Croaţia, se înalţă semeţ Ostrožac, în topul personal, unul dintre cele mai frumoase şi mai fascinante castele pe care le-am văzut vreodată. Şi am văzut destule…

Pe culmea unui deal abrupt aflat pe malul stâng al râului Una, Ostrožac veghează de multe sute de ani în aceste locuri încărcate de poveşti. Prima atestare documentară vine din 1286 când este pomenit în arhive ca proprietate a cneazului Babovići Blagaj, dar se presupune că temeliile i-au fost puse cu multe secole înainte de a deveni proprietatea amintitului cneaz.

Sunt tare multe lucruri interesante de spus legat de Ostrožac, probabil, la un moment dat, va fi subiectul principal al unei alte postări pentru că este un loc care chiar merită din plin să fie făcut cunoscut. Am plecat de acolo cu tristeţea pe care ţi-o lasă locurile fascinante, încărcate de urme ale trecutului, dar, din păcate, lăsate în paragină. Poate, cândva, vor veni şi timpuri mai bune pentru Ostrožac…

Poza de mai sus nu-mi apartine, dar mi-am permis sa o folosesc pentru a va convinge de peisajul de vis in care afla unul dintre cele mai frumoase castele ale Bosniei&Hertegovinei. Sursa o gasiti aici.

Se pare că Ostrožac este primul loc la care se gândesc fotografii de nunţi atunci când vine vorba de alegerea cadrului potrivit pentru proaspeţii însurăţei şi invitaţii lor. Poziţiile…mai mult sau mai puţin inspirate, în funcţie de simţul artistic al fotografului. 🙂

O minunată prezentare video a castelului şi a împrejurimilor făcută de un tip profesionist aveţi mai jos:

Bosanska Krupa este orăşelul ridicat la începutul sec. XIX în jurul ruinelor unei vechi aşezări pe care documentele o menţionează cu numele Psata. Cu mare drag îmi amintesc de cele câteva ore petrecute în locul atât de liniştit şi pitoresc, de morile de apă şi căsuţele construite pe picioroange pe sub care curg liniştit apele verzi ale râurilor Una şi Krusnica.

Şi dacă se întâmplă să ajungi în partea asta de ţară şi doreşti să simţi pulsul unui mare oraş, Banja Luka te aşteaptă. Aflat pe malurile râului Vrbas, înconjurat cât vezi cu ochii de nesfârşite dealuri verzi, Banja Luka este capitala Republicii Srpska şi al doilea mare oraş al B&H. Imaginea de mai jos este preluată de aici .

În cazul în care ajungeţi aici, poate vă este de folos să ştiţi că:

-doritorii de activităţi precum kaiac-canoe, rafting, scuba diving, pescuit nu o pot face după bunul plac, ci doar în urma obţinerii permisului de la una dintre agenţiile turistice care se ocupă de aspectul acesta. Există doar anumite locuri în care se poate pescui sau face scufundări, după cum există şi trasee bine delimitate pe care se poate face rafting sau kaiac-canoe. Totul este foarte bine organizat, există instructori care însoţesc grupurile de turişti. Informaţii detaliate găsiţi aici, în secţiunea ,,activities”.

-Există 5 intrări în Parcul Naţional Una, depinde, bineînţeles, de zona pe care intenţionaţi să o vizitaţi. În prima zi, noi am ales poarta numărul 3 pentru că doream să ajungem la cascada Štrbački Buk. Dacă este vorba doar de hoinărit, clar, o singură zi este mult prea puţin. Rezervaţi-vă pentru asta cel puţin două zile. Părerea mea. 🙂

-Detalii legate de tot felul de preţuri poftiţi aici 🙂

-Nu vă aşteptaţi la cine ştie ce lux în pensiunile din zonă, totul este foarte simplu atunci când vine vorba de interior. În schimb, chiar aveţi de unde alege o pensiune cu o curte imensă în jur, grădini, livezi, totul într-un peisaj de vis. Despre experienţa noastră într-un asemenea loc am scris în prima mea postare despre B&H.

Enjoy life in Bosnia&Herzegovina!